Skip to main content

Doar aproximativ 20% din colesterolul din sânge provine de la alimentele pe care le consumăm.

Organismul face restul.

Colesterolul are o reputație mai puțin bună din cauza rolului său bine-cunoscut care determină bolile de inimă. Excesul de colesterol din sânge este un factor care contribuie în mod semnificativ la placa de aterom, care poate să sporească și să asigure condițiile unui atac de cord.

Colesterolul este extrem de important pentru sănătatea și bunăstarea dumneavoastră. Deși măsurăm producția de colesterol în sânge, acesta se găsește în fiecare celulă din organism. Colesterolul este o grăsime ceroasa galbenă – albicioasă cu rol de formare a membranelor celulare. De asemenea, este folosit pentru producerea de vitamina D, hormoni (inclusiv testosteron și estrogeni) și acizi biliari care dizolvă grăsimi. De altfel, producția de colesterol este atât de importantă, încât ficatul și intestinele produc aproape 80% din colesterolul necesar pentru a rămâne sănătoși. Doar aproximativ 20% provin din alimentele pe care le consumăm. (priviți ilustrația)

Dacă mâncați doar 200 până la 300 miligrame de colesterol pe zi (un gălbenuș de ou are aproximativ 200 mg), ficatul dvs. va produce încă 800 de miligrame pe zi din materii prime, cum ar fi zaharurile și proteinele.

Din moment ce colesterolul este o grasime, nu poate călători singur în sânge, altfel s-ar sfârși ca niște globuri inutile (imaginați-vă că grăsimea de slănină plutește într-o oală de apă). Pentru a rezolva această problemă, corpul ambalează colesterolul și alte lipide în particule minuscule acoperite cu proteine care se amestecă ușor cu sângele. Aceste particule minuscule, numite lipoproteine (lipide plus proteine), mută colesterolul și alte grăsimi în organism. Colesterolul și alte lipide circulă în sânge în diferite forme, dintre care, cea care primește cea mai mare atenție este lipoproteina cu densitate scăzută – cunoscută mai bine sub numele de LDL sau colesterolul „rău”. Dar lipoproteinele vin într-o gamă de forme și dimensiuni, fiecare tip având propriile sale sarcini și se transformă dintr-o formă în altă. Principalele cinci tipuri de lipoproteine sunt:

  • Chilomicronii sunt particule foarte mari care transportă în principal trigliceride (acizi grași din alimente). Ei sunt produși în sistemul digestiv și astfel sunt influențați de ceea ce mâncăm.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), de asemenea, conțin trigliceride în țesuturi, însă ele sunt produse de ficat. Pe măsură ce celulele corpului extrag acizii grași din VLDL, particulele se transformă în lipoproteine cu densitate intermediară și, cu o extracție ulterioară, în particule LDL.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate intermediară (IDL) se formează deoarece VLDL-urile renunta la acizii lor grași. Unele sunt îndepărtate rapid de către ficat, iar altele sunt transformate în lipotroteine cu densitate scăzută.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) sunt chiar mai bogate în colesterol pur, deoarece majoritatea trigliceridelor pe care le transportă au dispărut. LDL este cunoscut sub numele de colesterol “rău” deoarece eliberează colesterolul în țesuturi și este puternic asociat cu formarea filmului lipidic vascular apoi placa de aterom.
  • Particulele lipropoteinelor cu densitate mare (HDL) sunt cunoscute sub numele de colesterol “bun” deoarece elimină colesterolul din circulație, din pereții arterelor și îl returnează ficatului pentru a fi excretat.

 

Ereditatea influențează nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producție și înlăturarea din circulație a acestuia. Astfel, există hipercolesterolemia familială (de altfel, o boală rară), caracterizată prin nivele crescute de colesterol și LDL, ce au drept consecință apariția precoce a bolii cardiovasculare.

Toți adulții în vârstă de peste 20 de ani trebuie să își determine profilul lipidic cel puțin o dată la 5 ani. Dacă valorile obținute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociați, prezentați-vă la un medic specialist în nutriție și boli metabolice.

 

Sursă: Harvard Heart Letter

 

Articol publicat la data de : 24-04-2018

Lasă un comentariu