Telefon: 0244 595 038
NOU! Recoltari analize sambata
INTRA AICI PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE
Cauta Medic

De ce creste acidul uric si ce masuri luam?

De ce creste acidul uric si ce masuri luam?

SFATURI MEDICALE - CLINICA MEDICALA PLOIESTI - ELIT MEDICAL

 

 

De ce creste acidul uric si ce masuri luam?

 

 

Acidul uric este un produs final de metabolism, hiperuricemia (valori crescute ale acidului uric) putand aparea ca urmare a unei perturbari metabolice, prin cresterea productiei de urat, a reducerii eliminarii de urat din organism sau a unei combinatii dintre cele doua.

 

Un rol important la persoanele predispuse genetic il are consumul crescut de alimente bogate în proteine si consumul de alcool.

 

Cea mai frecventa forma este hiperuricemia asimptomatica, care, asa cum sugereaza numele, nu se asociaza cu manifestari clinice, fiind diagnosticata intamplator la analize de rutina.

 

 

Termenul   de   guta   se   refera   la   manifestări   articulare   si   viscerale,   acestea aparand  doar  la o mica  parte  din  cazurile  de  hiperuricemie  prin  depunerea  uratului la nivelul tesuturilor. Formele clinice pe care le poate lua guta sunt criza acută de guta (artrita acuta gutoasa) sau guta cronica – manifestata prin afectarea articulara cronica, aparitia tofilor gutosi (tumorete mici superficiale alb-galbui, nedureroase, cel mai frecvent localizate pe degete, dosul mainilor, palme, cot, picioare – mai ales la nivelul degetului mare, genunchi), afectare renala.

 

Pentru scaderea riscului de guta se recomanda efort fizic regulat, in limita tolerantei personale si scadere in greutate la persoanele cu exces ponderal (-1.5-2.5 kg/luna, prin dieta echilibrata). Principalele alimente care trebuie evitate sunt carnea de animal tanar, organe, vanat, fructe de mare, ansoa, scrumbii, sardine, hering, crap, somn, evitarea consumului de bauturi indulcite cu zahar sau sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză si de alcool.

 

Se recomanda ca principalele surse de proteine sa fie reprezentate de lactate cu conţinut redus de grasimi, oua, proteine de origine vegetala (fasole boabe, mazare, soia, linte, naut, cereale integrale), cu asigurarea unui aport bogat de legume si fructe.

 

Tratament medicamentos se urmeaza numai la indicatia medicului.

 

Sursa text: Dr. Spanu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

 

Articol publicat la data de: 25-03-2019